Compunere peisaj toamna

Un cer de un albastru pur, neobișnuit pentru o zi de toamnă, sta cocoțat în înălțimi. Pe alocuri, era murdărit de câte un nor mare și pufos. Cu chipurile albe, norii zâmbeau liniștit lanului de porumb de desubt. Plantele îngălbenite și uscate, cu podoaba zdrențuită, ar fi vrut să le răspundă norilor în același fel. O tristețe apăsătoare, venită din interior, îi oprea. Simțeau cum frigul de afară amenința fiecare plantă de porumb cu dispariția. De ceva vreme, tulpinele viguroase ale plantelor s-au uscat în picioare, iar pe interior au putrezit de-a binelea. Rădăcinile, bine ancorate în pământ astă vară sunt acum o amintire. Cu ultimele forțe, cu energia adunată din fiecare frunză, porumbul face eforturi disperate să se mențină drept. Dar este o luptă fără sorți de izbândă. Toamna nemiloasă a adus lanul de porumb într-un hal fără de hal, astfel că cea mai mică adiere de vânt pune în pericol viața plantelor ruginite. Norocul lor este că se sprijină reciproc, se ajută, iar asta le dă o rezistență sporită în fața condițiilor grele de afară. Privită de la depărtare, lupta lor pentru supraviețuire pare un dans armonios pe o melodie șuierată de vântul aspru de toamnă. Se înclină la unison în dreapta, apoi în stânga, iar oscilația lor coordonată amintește de valurile unei mări agitate. Nemulțumit de soarta ce i-o rezervă toamna, porumbul scutură nervos din frunzele mari și uscate. Un foșnet continuu, ca un murmur amar de nemulțumire răzbate din mijlocul lanului obosit. La fel de apatice sunt și florile din vârful tulpinii veștejite. Gălbejite și ofilite, lipsite de orice urmă de voință, se supun cu totul hachițelor vântului. Singura bucurie a porumbului, care îi mai încălzește sufletul uscat și îndurerat, este rodul bogat. Stiuleți bine legați, plini de boabe mari și galbene ca aurul, atârnă mândri de tulpinile prea slăbite să le susțină greutatea. Privind spre satul din depărtare, porumbul vede venind spre câmp o ceată de gospodari, pregătiți să strângă recolta de toamnă. Este semnul că rodul va fi strâns în curând, iar toamna se pregătește să părăsească aceste meleaguri.