Copilul și stelele - Compunere despre stele

Un copil umbla cu capul în nori. Și, cum tocmai se înserase, ce s-a gândit: "Ia să iau eu o stea!".

A băgat-o în buzunar și s-a întos acasă. Oamenii, orbiți de atâta strălucire, se întrebau mirați:
- Ce e?
- Ce-o mai fi și asta?
- De unde atâta strălucire?

Ajuns acasă, mama lui se repezi la el:
- Ce-ai făcut, băiatul mamei? Ai rupt o rază din soare sau din lună?

Băiatul îi răspunse ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat:
- Nu-i rază de soare, nici de lună, e doar o stea.

Dimineața, Luna își chemă la ea toate stelele și văzu că una lipsește. Nu s-a supărat! A spus: "Tocmai acesta este rostul vostru: să le fiți oamenilor de folos!"

Și, așa, oamenii au prins toate stelele și și-au împodobit casele cu ele.