sâmbătă, 1 decembrie 2012

Dialog despre vacanţa de vară


O compunere sub forma unui dialog, între doi colegi, care vorbesc despre o excursie petrecută în vacanţă. Cei doi colegi îşi împărtăşesc aventurile prin care au trecut.

- Unde ai fost vara aceasta, Cosmin?
- Am fost în Deltă Dunării, împreună cu părinţii mei. În cele câteva zile petrecute în acel peisaj mirific, am pescuit şi am vizitat mai multe locuri pline cu păsări.
- Ai avut şi tu undiţă?
- Da. Tatăl meu mi-a cumpărat şi mie o undiţă mai mică, pe măsura mea, cu mulinetă. Tătăl meu este un bun pescar; stând pe lângă el am reuşit să fur puţin din secretele pescuitului.
- Ce altceva interesant ai mai făcut în deltă?
- Am închiriat o mică şalupă, cu care ne-am plimbat prin împrejurimi.
- Uau, ce tare! Avea motor, nu?
- Da, era cu motor. Într-o zi am plecat într-o plimbare pe unul din sutele de canale din deltă. La un moment dat am ajuns lângă un ostrov. Am oprit şi am urcat acolo.
- Şi ce aţi făcut acolo?
- Păi am văzut cea mai mare colonie de pelicani din Europa.
- Pelicani? Eu nu am văzut niciodată. Cum arată?
- Sunt ca nişte berze, dar au un cioc mare, impresionant. Am făcut nişte poze o să ţi le arăt mai târziu. Am prins nişte instantanee grozave, tocmai când pelicanii se hrăneau cu peşte.
- Foarte tare! Negreşit trebuie să văd acele poze.
- Dar tu, Marcel, ce ai făcut în această vară?
- Am fost la munte. Părinţii mei sunt iubitori de munte. Cred că mi-au transmis şi mie această pasiune.
- S-a întâmplat ceva interesant în această excursie?
- Da şi încă ce interesant. Într-o noapte ne-a vizitat o ursoaică cu 2 pui.
- Nu pot să cred aşa ceva! O ursoică? Şi nu v-a fost frică?
- Ba da! Ne-a fost frică.
- Şi ce a făcut ursul acela, v-a atacat?
- Nu, doar era în căutare de hrană pentru puii ei. A găsit ceva de mâncare şi a mâncat. Apoi a dat târcoale cabanei în care am stat, timp de o jumătate de oră.
- Atât de mult? Şi voi ce aţi făcut în timpul acesta?
- Păi noi ne-am baricadat în casă. Am reuşit să facem nişte poze, dar nu au ieşit prea reuşite pentru că nu am folosit blinţul. Nu am vrut să agităm ursoaica mai mult decât era cazul. Ştii, ursoaica este foarte periculoasă când este însoţită de pui.
- Da, ştiu asta. Păi şi a plecat ursul pur şi simplu?
- Nu! Am sunat la 112 şi le-am spus despre ce e vorba. Aceştia au trimis nişte pădurari.
- Ca să ce? Să împuşte ursul? Săracul urs!
- Nu, Cosmin! Au tras nişte focuri de armă în plan vertical. Ursul s-a speriat şi a rupt-o la sănătoasa în pădurea deasă, împreună cu puii ei.
- Da? Pentru o clipă am crezut că vei spune că au fost împuşcaţi.
- Nici gând. Pentru atât lucru nu sunt împuşcaţi. Mai ales că erau blânzi.
- Foarte interesant. Asta da aventură. Mai târziu vreau să-mi arăţi pozele şi să-mi dai mai multe detalii. Dar acum trebuie să intrăm în clasă. Pauza mare s-a terminat.
- Da, aşa o să facem. Acum să mergem în clasă.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu