Compunere - Toamna păsărelele pleacă

O compunere despre plecatul păsărilor în anotimpul toamna.

Păsărelele mici şi gingaşe s-au oprit pentru un scurt popas în pomii îngălbeniţi din apropierea casei. S-au odihnit puţin, timp în care au ciripit neîntrerupt, făcând o zarvă de nedescris. Deodată, s-au ridicat cu toatele. S-au înălţat spre bolta plumburie a cerului, cu o iuţeală uimitoare. Un mic grup de păsări s-a despărţit de stolul mare şi a dat un scurt ocol casei de desubt. Apoi s-au pierdut iarăşi în mulţimea celorlalte. 

De la streaşina casei, ies ultimele păsări rămase pe aceste meleaguri. Şi ele se pregătesc de plecarea spre ţările calde. Dau ultimele indicaţii puişorilor mici şi amărâţi, după care încep să segeteze cerul. Dau un ocol larg lacului din apropiere, parcă dorind să-şi ia la revedere de la copilul care privea trist plecarea păsărilor. Apoi se înalţă tot mai mult şi se alătură celorlate păsări din stolul cel mare. Cu toate alunecă spre asfinţit şi se pierd în zare.

Copilul priveşte îndelung stolul care aproape că nu se mai vede. Le face cu mâna păsărelelor, urându-le în gând drum bun. În colţul ochilor i-au apărut lacrimi amare. Şi le şterge cu mâinile mici, după care aleargă supărat în casă.